Doi oameni de ştiinţă anunţă regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare COVID-19

Profesorul de chimie Joshua D. Rabinowitz şi cercetătoarea Caroline R. Bartman vorbesc, într-un editorial în New York Times, citat de agenţia Adnkronos, despre importanţa „cantităţii virale” la care se expun oamenii.

„Ca şi în cazul oricărei alte otrăviri, virusuri sunt de obicei mai periculoşi în cantităţi mai mari. Expunerile iniţiale mici tind să ducă la infecţii uşoare sau asimptomatice, în timp ce dozele mai mari pot fi letale”, explică cei doi cercetători, adăugând că „nu toate expunerile la coronavirus sunt similare”.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Intrarea într-o clădire de birouri în care cineva a fost infectat nu este la fel de periculoasă ca o oră petrecută în tren lângă acea persoană.

„Trebuie să ne concentrăm mai mult pe evitarea infecţiilor cu încărcături virale mari”, deoarece „încărcătura virală afectează severitatea bolii”, spun ei, potrivit Mediafax.

Prin urmare, oamenii ar trebui să fie foarte atenţi la expunerile lungi, precum o cafea într-un bar aglomerat, o vizită la bunica aflată în camera ei sau atingerea feţei după un contact cu „cantităţi mari” de virusuri.

Interacţiunile cu persoanele infectate sunt mai periculoase în interior şi la distanţă mică, iar doza creşte odată cu timpul de expunere.

Interacţiunile care nu respectă regula distanţei de 2 metri, de exemplu când plătim la supermarket, ar trebui să fie scurte şi ar trebui să fie de doar şase secunde.

„În acelaşi timp”, susţin cei doi cercetători, „trebuie să evităm reacţiile exagerate de panică la expunerile la doze mici. Îmbrăcămintea şi ambalajele pentru alimentele care au fost expuse unei persoane infectate par să prezinte un risc scăzut. Oamenii sănătoşi care sunt împreună într-un supermarket sau birou riscă un risc redus atâta timp cât îşi iau măsuri de precauţie, preum purtarea măştilor chirurgicale şi distanţarea de oameni”.

Cei doi cercetători sunt de acord că „izolarea totală a societăţii este cea mai eficientă modalitate de a opri răspândirea virusului, dar este o măsură costisitoare atât din punct de vedere economic, cât şi psihologic.